marți, 26 octombrie 2010

Accident vascular cerebral

Definiţie: AVC reprezintă o tulburare a circulaţiei ce deserveşte un anumit teritoriu cerebral şi care determină o perturbare majoră a funcţiilor acestuia.
Forme clinice:
AVC ischemic: Accident ischemic tranzitor (AIT)
                                       Accident ischemic constituit (AIC)
       AVC hemoragic
Hemoragia subarahnoidiană (HSA)
Etiopatogeneză:
—  tromboză vasculară
—  embolie vasculară
—  hipoperfuzie cerebrală        
—  ruperea unui vas de sânge
Factori de risc:
—  sexul masculin, vârsta după 40 - 50 ani
—  hipercolesterolemie, obezitate, dislipidemie
—  HTA
—  tabagismul
—  diabetul zaharat şi/sau hiperinsulismul
—  stresul
—  contraceptive orale
                                         Accident ischemic tranzitor
Definiţie: AIT constă în instalarea bruscă a unui deficit neurologic de focar ce dispare complet în 24 ore.
Tablou clinic:        
—  caracteristici: debut brusc, deficit motor total reversibil, durata episodului nu depăşeşte 24 de ore, caracterul repetitiv
—  în funcţie de teritoriul afectat:                                                                                                                     – carotidian: hemipareză, parestezii, hipoestezii unilaterale, tulburări afazice, cecitate monooculară tranzitorie
               – vertebro-bazilar:
                    - vertij cu caracter girator, de plutire sau balansare laterală
                          - tulburări de motilitate
                    - tulburări de sensibilitate
                    - vertij cu caracter girator, de plutire sau balansare laterală
                   - tulburări de motilitate
                    - deficite trecătoare de nervi cranieni
                   - tulburări de sensibilitate
                   - tulburări de vedere
                                                         
                      Accident Ischemic Constituit
Definiţie: AIC constituie o necroză ireversibilă a ţesutului cerebral datorată unei scăderi sau absenţe focale a debitului sanguin.
Tablou clinic:
—  semne clinice neurologice deficitare cu durata mai mare de 24 ore
—  variază în funcţie de teritoriul lezat prin afectarea arterei care îl deserveşte (artera carotidă internă, anterioară, medie sau posterioară şi artera vertebro-bazilară):
– sdr. de a. carotidă internă: - cecitate monooculară definitivă
                                                    - hemiplegie/pareză faciobrahială sau crurală
                                                    - hemihipoestezie tactilă, termică şi dureroasă
                                                    - afazie
                                                    - hemianopsie laterală homonimă
                                        - sdr. Claude-Bernard-Horner (CBH)
– sdr. de a. carotidă anterioară:
                                                    -hemiplegie/pareză contralaterală, predominant crurală + deficit    motor proximal la membrul superior
                                                    - reflex de apucare forţată a mâinii
                                                    - tulburări psihice: adinamie, apatie
                                                    - tulburări de motilitate oculară
                                                    - tulburări sfincteriene: incontinenţă urinară

– sdr. de a. carotidă medie:
                      - hemiplegie/pareză contralaterală faciobrahială
                      - tulburări de sensibilitate: hipo/anestezie facibrahială
                      - paralizia motilităţii oculare: „bolnavul îşi priveşte leziunea”
                      - afazie Broca (bolnavul înţelege, dar nu poate vorbi)
SAU
                      - hemianopsie homonimă contralaterală
                      - s. Gerstmann: agnozie digitală, bolnavul nu distinge stg. de dr.
                      - afazie senzorială Wernicke (bolnavul aude, dar nu pricepe, vorbeşte, dar fără rost;
SAU
                     - hemiplegie contralaterală însoţită de hemianestezie, hemianopsie homonimă
– sdr. de a. carotidă posterioară:
                     - tulburări vizuale
                     - afazie Wernicke
                     - tulburări de sensibilitate: hemihipoestezie
                     - tulburări cerebeloase
– sdr. vertebro-bazilar:
                     - hemiplegie/pareză
              - tulburări de sensibilitate
                     - tulburări cerebeloase
                     - tulburări de motilitate oculară
                     - tulburări vizuale: halucinaţii vizuale
                     - sdr. CBH
                     - tulburări vestibulare
              - afectarea nn. cranieni (IX, X, XI, XII)
                     - tulburări vegetative

Diagnostic diferenţial: AVC hemoragic, tulburări metabolice (hipoglicemie), intoxicaţii, TCC
Tratamentul AVC ischemic:
—  poziţionarea pacientului în PLS sau poziţie semişezândă (dacă este conştient)
—  O2 terapie pe mască sau sondă nazală
—  abord venos periferic cu soluţie Ringer, SF (este de preferat evitarea administrării de soluţii glucozate)
—  medicaţie:
                     – antihipertensivă: Enalapril 1,25 mg IV SAU Captopril 25 mg PO
                     – Aspirină 75-325 mg PO
                     – tratamentul edemul cerebral: Manitol 25-50 mg IV la 3-6 h ŞI/SAU Furosemid 20-60 mg IV în funcţie de TA
                     – tratamentul tulburărilor de ritm asociate (FiA, TPSV)
—  monitorizarea TA, pulsului, ECG şi a glicemiei

                                           
II. AVC hemoragic
Definiţie: AVC hemoragic constă în ruperea unui vas cerebral cu revărsarea sângelui în parenchimul cerebral şi uneori de aici în spaţiul subarahnoidian (hemoragia cerebromeningee /subarahnoidiană) sau în ventriculi (inundaţie ventriculară).
Tablou clinic în AVC hemoragic:
—  semne premonitorii: cefalee, vărsături, ameţeli
—  perioada de stare:
                – brusc cefalee intensă, urmată de rostirea câtorva cuvinte neinteligibile şi intrarea într-o stare de comă
               – facies vultuos, vărsături şi redoare de ceafă
              – reflex ocular şi de deglutiţie iniţial păstrate
              – GO deviaţi de partea opusă membrelor afectate
              – membre atone şi hipotonie facială
              – semnul Babinski (bilateral → inundaţie ventriculară)
              – pupila de partea hemoragiei poate fi dilatată
Tablou clinic în HSA:
—  semne prodromale – preced cu 1-2 saptămâni debutul: cefalee, hemipareze şi parestezii tranzitorii, ameţeli, fatigabilitate, tulburări de vorbire tranzitorii
—  debut: –  supraacut: comă, tulburări respiratorii
                         – acut: cefalee violentă urmată de vărsături, ameţeli, pierderea conştienţei şi intrare în comă medie sau superficială
                         – subacut: cefalee accentuată progresiv şi apoi obnubilare câteva ore

—  manifestări clinice:
                             –cefalee brutală localizată/generalizată + greţuri, vărsături
                           – redoarea cefei, Babinski prezent bilateral
                           – ROT achiliene abolite
                           – agitaţie psihomotorie
                           –tulburări de ritm (bradicardie), HTA, modificări ECG (ischemie)
                           –uneori: pareze tranzitorii ale membrelor, hemipareză facio-brahială, hemoragii retiniene, afazie, cefalee persistentă, crize Jacksoniene
Diagnostic diferenţial: AVC ischemic, tulburări metabolice (hipoglicemie), intoxicaţii, TCC
Tratament:
—  poziţionarea pacientului în PLS/decubit dorsal (cu protecţie de CAS – pipă Guedel)
—  O2 terapie pe mască sau sondă nazală
—  abord venos periferic cu soluţie Ringer, SF

—  medicaţie:
– antihipertensivă: Enalapril 1,25 mg IV SAU Captopril 25 mg PO
– tratamentul edemul cerebral: Manitol 25-50 mg IV la 3-6 h ŞI/SAU Furosemid 20-60 mg IV în funcţie de TA
– tratamentul convulsiilor şi agitaţiei: Diazepam 10 mg IV lent SAU Desitin 10mg IR
– tratamentul vărsăturilor: Metoclorpramid 10 mg IV
– tratament neuroprotector:  Piracetam iv
– tratamentul tulburărilor de ritm asociate (FiA, TPSV)
– tratamentul hipertermiei: Paracetamol sau Algocalmin
—  monitorizarea TA, pulsului, ECG şi a glicemiei
Concluzii:
  • AVC reprezinta una din cele mai importante cauze de mortalitate si invaliditate din lume
  • Aproximatide cauze ischemicev 60% din accidentele cerebrovasculare sunt determinate
  • Natura hemoragica sau trombotica nu poate fi decelata decat prin CT sau RMN

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu